Sarbatoarea Craciunului este cea de-a doua sarbatoare mare a crestinilor alaturi de cea a Pastelui. Ea este legata de nasterea Domnului, sarbatorita pe data de 25 decembrie. In jurul sarbatorii s-au creat diferite obiceiuri, diferite de la o zona la alta, deci este o perioada frumoasa si din acest punct de vedere.

Odata cu sine aduce caldura, in caminele oamenilor, dar si o oarecare bucurie, oamenii devenind mai buni pentru cateva zile. In acest interval de timp, in care se incadreaza Craciunul, exista obiceiul de a se face daruri intre apropiati, dar este si o ocazie ideala pentru revederi.

Craciunul este o sarbatoare cu radacini crestine, fiind legata de nasterea Mantuitorului. Craciun a fost acel om rau care a primit-o pe Fecioara Maria in grajdiul sau ca sa il nasca pe Hristos.

In ultimul timp, aceasta sarbatoarea a devenit foarte comerciala, iar spiritul acesteia si bucuria pe care o aducea s-au diminuat foarte mult. Prin urmare, Craciunul a devenit acea sarbatoare in care se fac foarte multe cadouri, si prea putin acea sarbatoare a Nasterii Domnului.

Inainte de aceasta sarbatoare, se tine post timp de 40 de zile, pentru ca oamenii sa se pregateasca sa Il primeasca pe Fiul lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos, Mantuitorul lumii. In secolul XX, in tara noastra sarbatorile erau un moment in care se organizau sezatori si in care se facea mult lucru de mana.

De asemenea era un moment perfect si pentru distractii, timp in care baietii incercau sa isi gaseaca jumatatea, fata cu care sa se insoare dupa Boboteaza.

Ca in cazul oricarei sarbatori exista si superstitii. Si nu putine. De exemplu: nu se arunca gunoiul dupa asfintit ca sa nu apara necazuri, gainile mancau din sita ca sa faca multe oua, funingine de pe cos era aruncata in vie pentru ca va imbogati recolta. Initial colindatorii, cand intrau in casa scormoneau focul in vatra, iar in schimb primeau covrigi, colaci turte etc.

Acum sa vorbim despre cel care a devenit simbolul Creaciunului, despre brad. Putem spune ca aceasta sarbatoare, din punct de vedere traditional si comercial graviteaza in jurul bradului si cadourilor. Sa intram putin in amaununte si sa vedem cum a aparut aceasta traditie si unde, si cum s-a extins de-a lungul timpului.

Avem deovezi inca de timpuriu, din secolul XV din Estonia, unde se pare ca exista acest obicei inca de acum 600 de ani. Alte pareri spun ca bradul ar fi aparut la popoarele germanice. In Evul Mediu, in Alsacia si Lorena apar case impodobite cu brazi, dar nu cu ocazia Craciunului. De aici acest obicei s-a raspandit si in teritoriile invecinate, in Spania, Franta, Italia si Elvetia.

Mai tarziu, prin intermediul catolicismului, acest obicei migreaza si spre Est. In Romania, primul brad de Craciun a fost impodobit de Carol I de Hohenzollern. Pana la venirea bradului, pe teritoriul tarii noastre exista un butuc numit Mos Craciun moare, care avea sa fie ars de sarbatori.

Astazi, aceasta traditie a fost puternic desacralizata si impregnata de comarcial, si cu aceasta ocazie a aparut un nou produs numit brad artificial. Acestia sunt alternative foarte bune pentru brazii naturali deoarece au o durata mai lunga de viata, dar un avantaj si mai important este reprezentat de fatul ca se reduc taierile de brazi pentru Craciun.