Traditia unui brad impodobit de Craciun, a fost introdusa in Canada in iarna anului 1781 de catre soldatii din Brunswick, stationati in provincia Quebec, pentru a inregimenta garnizoana coloniei, impotriva atacurilor americane.

Generalul Friedrich Adolf Riedesel si sotia sa, baroneasa de Riedesel, au tinut o petrecere de Craciun la Sorel-Tracy, incantandu-si oaspetii cu un bradut decorat cu lumanari si fructe.

Un memoriu in lemn al familiei regale britanice, cu copacelul lor de Craciun de la castelul Windsor, a fost publicat initial in “The Illustrated London News” in Decembrie 1848 si a fost copiat in 1850 in Statele Unite, in Godey’s Lady’s Book.

Godey’s l-au copiat exact, doar inlocuind tiara reginei si mustata printului Albert, pentru a transforma gravura intr-una cu tenta americana. Imaginea republicata de Godey’s a devenit asadar, prima reprezentare in imagini a unui bradut decorat de Craciun, in America de Nord.

Istoricul de arta Karal Ann Marling, a denumit gravura in care erau reprezentati printul Albert si regina Victoria, alaturi de copacelul de Craciun “ prima expunere reprezentativa a bradului de Craciun, de influenta americana”.

Istoricul de cultura folk Alfred Lewis Shoemaker, considera ca nu a existat mediu mai important de raspandire al obiceiului bradului de Craciun, decat Godey’s Lady’s Book in anii 1850-1860. Imaginea a fost re-printata in anul 1860 si pana la sfarsitul anilor 1870, sa instalezi un brad de Craciun, a devenit un obicei comun in toata America.

Cateva orase din Statele Unite cu conexiuni germane, afirma ca sunt primele care au introdus obiceiul bradutului de Craciun, dintre acestea: Windsor Lock, Connecticut, afirma ca un soldat german a instalat un brad de Craciun in 1777, in timp ce era incarcerat la Noden-Reed House, in timp ce alt oras Easton din Pennsylvania clameaza ca primul brad atestat de Craciun din America, a fost instalat aici de primii emigranti germani, de Craciunul anului 1816.

In jurnalul sau, Matthew Zam din Lancaster, Pennsylvania, a inregistrat folosirea unui brad de Craciun, in 1821, clamand pentru orasul sau, prima existenta a acestui obicei. August Imgard, un imigrant german, ce traia in Wooster, Ohio, este primul ce a fost cunoscut pentru popularizarea obiceiului de Craciun, al instalarii si decorarii unui brad cu candy canes, niste batoane rasucite la varf in forma de baston, din zahar.

In 1847, Imgard a traiat un bradut albastru din padurea orasului si a pus un tamplar sa-i faca o stea din lemn cu care i-a decorat varful. Dupa aceea, a instalat bradutul in propria casa, decorandu-l cu hartie colorata si candy canes.

Alt german imigrant, Charles Minnegerode a acceptat pozitia de profesor la Stiinte Umaniste din cadrul Colegiului lui William si Mary din Williamsburg in Virginia, 1842, unde preda latina si greaca. Intrand in viata sociala din Virginia, Minnegerode a introdus obiceiul german de a decora un brad de Craciun, la casa profesorului de stiinte juridice St. George Tucker, devenind astfel o alta influenta ce a grabit America si pe americani, sa adopte aceste obiceiuri.

De asemenea, versurile cantate in Statele Unite, ale piesei germane O Tannenbaum, incep cu “O Christmas tree..”, rasapandind ideea, gresita dealtfel, ca acest cuvant german “tannenbaum” ce inseamna brad, inseamna de fapt Brad de Craciun.